iesisem din casa melcului
vechiul meu prieten
nascut odata cu mine
cu care obisnuiam sa ascult don cherry la casetofonul de sticla
nu prea mai puteam visa cu ochiul stang
el incerca sa ghiceasca franturi in zatul cearcanelor
stiu ca i-am spus atunci toate cuvintele care compun tacerea
la plecare am lasat usa deschisa
intotdeauna umbra mea mai intarzia la un ceai de rugina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mă îndoiesc că ...