ș a m d ...
cu texte desene flegme injuraturi cioburi secretii unghii false fermoare faramate echtpoeme figuri masticatii liposuctii-povestiri neanturi
semnate de
hannah sallinari gheorghe wuwei francis chizo welim gargam buxi zaud nuh
asteptam colaborari chistoace hartii puse la mucegait scorojeli plagi uscate scame panze de paianjen bacterii taieturi de ziare anunturi false la
adresa eeeeecht@gmail.com
miercuri
Gheorghe Wuwei - poetii i-au ucis pe samani. mai tarziu, dar totusi anterior, apare echt si vestea buna a despiratiei
ș a m d ...
treaba nu sta altfel pentru ca lipseste superglue-ul cu care miresele isi lipesc mustatile postnuptiale si se infatiseaza astfel, in toata felinitatea lor ambigua, amatorilor de neant. linistea burgheza pe care o cauta este comparabila celei in care se sting zdrentele de hartie arsa de la cartile de management si dezvoltare personala.
folositori mult in vremuri sarace poetii sunt. dupa ce i-au ucis pe samani, poetii au incercat zadarnic sa regaseasca modalitatea de a comunica macar cu o solnita sau cu un sul de hartie igienica. ba mai mult, sufletele ratacite se plictisesc groaznic in lumile dintre interstitiile sinelor de cale ferata si dintre unghiile hamalilor din porturile asiatice, iar poetii nici macar nu le mai baga in seama, uneori le bruscheaza, le dau cu tifla metaforelor, se impauneaza in fata lor ca niste hermafroditi intoxicati cu tamaie anorganica invitati la tonight show. urmasi de-ai samanilor s-au angajat part time in ferme de fluturi uriasi, carora le scot tartitele si ghearele, le ambaleaza si le livreaza parfumeriilor pariziene.
(initial samanii erau cei care ocroteau comunitatile de boli, planau si aplanau conflicte, dadeau bilete gratis la concertele zeilor, numarau clorofila, hraneau miceliile cu saliva lor bogata in uraniu, aduceau inapoi mortii nehotarati sau pe cei rataciti, momeau duhurile rele cu incantatii si muzica jazz in apendicele lor pe care il scoteau fara anestezie si il ardeau.)
orfeu a fost primul saman care a tradat traditia. plecat sa recupereze sufletul unei femei a incalcat tabu-urile - lucru des intalnit la poeti - compromitandu-si astfel meseria. devastat de remuscari, a lasat deoparte invatatura samanilor inventand versificatia dementa a aleanului cu care, in mod total neplacut, ne confruntam si astazi.
din pacate poetii nu au fost alungati din cetate si astfel a aparut show-bizul. pe langa lirele lor cu coarde false din intestinele haruspicinice, pe langa tristetea lor nefireasca precum cea a bacteriilor, poetii s-au coalizat in bresle inventand comertul cu fantasme numit iubire. co-mert cu co de la comunitate, comuniune, comunicare, comisura, comandant, colateral, cocota. instinctul comunitatii le-a minimalizat pe toate celelalte, totul devenind atat de social inclusiv zeul.
samani, poeti, mantuitorul supermarketului, femela televizorului si in final echt. ca o manusa pe mainile unui manechin, ramas singur intr-o toaleta publica dupa o explozie nucleara.
treaba nu sta altfel pentru ca lipseste superglue-ul cu care miresele isi lipesc mustatile postnuptiale si se infatiseaza astfel, in toata felinitatea lor ambigua, amatorilor de neant. linistea burgheza pe care o cauta este comparabila celei in care se sting zdrentele de hartie arsa de la cartile de management si dezvoltare personala.
folositori mult in vremuri sarace poetii sunt. dupa ce i-au ucis pe samani, poetii au incercat zadarnic sa regaseasca modalitatea de a comunica macar cu o solnita sau cu un sul de hartie igienica. ba mai mult, sufletele ratacite se plictisesc groaznic in lumile dintre interstitiile sinelor de cale ferata si dintre unghiile hamalilor din porturile asiatice, iar poetii nici macar nu le mai baga in seama, uneori le bruscheaza, le dau cu tifla metaforelor, se impauneaza in fata lor ca niste hermafroditi intoxicati cu tamaie anorganica invitati la tonight show. urmasi de-ai samanilor s-au angajat part time in ferme de fluturi uriasi, carora le scot tartitele si ghearele, le ambaleaza si le livreaza parfumeriilor pariziene.
(initial samanii erau cei care ocroteau comunitatile de boli, planau si aplanau conflicte, dadeau bilete gratis la concertele zeilor, numarau clorofila, hraneau miceliile cu saliva lor bogata in uraniu, aduceau inapoi mortii nehotarati sau pe cei rataciti, momeau duhurile rele cu incantatii si muzica jazz in apendicele lor pe care il scoteau fara anestezie si il ardeau.)
orfeu a fost primul saman care a tradat traditia. plecat sa recupereze sufletul unei femei a incalcat tabu-urile - lucru des intalnit la poeti - compromitandu-si astfel meseria. devastat de remuscari, a lasat deoparte invatatura samanilor inventand versificatia dementa a aleanului cu care, in mod total neplacut, ne confruntam si astazi.
din pacate poetii nu au fost alungati din cetate si astfel a aparut show-bizul. pe langa lirele lor cu coarde false din intestinele haruspicinice, pe langa tristetea lor nefireasca precum cea a bacteriilor, poetii s-au coalizat in bresle inventand comertul cu fantasme numit iubire. co-mert cu co de la comunitate, comuniune, comunicare, comisura, comandant, colateral, cocota. instinctul comunitatii le-a minimalizat pe toate celelalte, totul devenind atat de social inclusiv zeul.
samani, poeti, mantuitorul supermarketului, femela televizorului si in final echt. ca o manusa pe mainile unui manechin, ramas singur intr-o toaleta publica dupa o explozie nucleara.
din volumul "coada de maimuta a sfantului orfeuh, amagitorul si violatorul poetilor"
vineri
din viata secreta a domnului welim gargam buxi, pe scurt welim gargam buxinici, povestita de el insusi cu ajutorul unui decodor braille cumparat din antananarivo
ș a m d ...
eu nu ma trezesc dimineaţa, nici seara, nu dorm niciodată pentru că nu am pleoape. le-am pierdut în copilarie cand mi-am vazut parintii goi sculptati in cearcane. viata mea este atat de secreta incat trebuie sa ma furisez adesea prin debara, dulapuri, lustre, panze de paianjen ca sa pot vedea si intelege ceva din ceea ce fac. astfel ma surprind in zori dand mancare la pesti, bautura la testoase, fân la serpi, ţigari la inorogi şi picaturi de ochi meduzei. asta dupa ce imi beau cafeaua din palmele facute caus ale catorva morti obositi pe care ii gazduiesc. nu sunt atat de credincios incat sa imi fac cruce dupa fiecare masturbare, cu toate acestea nu pot ignora fiorul religios pe care il am in preajma bucatilor de tencuiala pe care le numar zilnic pana cand nu mai exista numere. desi nu cred in dumneazeu, gelos fiind pentru ca imi vizita destul de des iubita, ii scriu scrisori cu litere decupate din scanteia si din afisele publicitare lipite prin cimitire. e o forma corupta de intimitate, o mimare a vidului pe care il dezlocuiesc. ma indrept catre serviciu - o fabrica online de cocteiluri molotov - indignat de existenta oamenilor, pe care ii crezusem disparuti in urnele de vot de la alegerile din ziua de ieri. neavand pleoape, clipesc doar cu palmele pentru a nu speria doamnele care merg la biserica cu cainii lor neprihaniti sau adolescentii compostandu-si biletele sub diafragmele uimite, pline de namol alcool si sudoare ale muncitorilor ce se intorc la serviciu pentru ca si-au uitat bibliile. autobuzul ma lasa mereu in camp acolo unde din pamant ies copiii sa se duca la gradinita, cu gentutele lor mov, in care ascund un sandvis cu feliile de paine batute in cuie. fabrica de cocteiluri molotov este atat de departe incat mereu ajung cu putin inainte de terminarea programului. ii apostrofez pe colegii care uita bidoanele de benzina deschise la slit apoi inspectez banuitor laboratorul de incercare a produselor. mi se face mila de peretii plini de icoane arse, cu sfinti improscati printre ridurile caramizilor, cu mame plangandu-si mamele, cu ciori care ciugulesc lacrimile, cu râme care si-au recapatat vederea de la aceste lacrimi. cioburile galbene sunt stranse de cativa veterani de război -cu ele îsi hranesc familiile. mirosul acrişor de combustibil atrage sute de turişti anarhişti, cărora le sunt ghid şi le explic câte ceva despre echtosofie, despre doamna sallinari, cea care conduce fabrica de câteva sute de ani. obosit ma intorc mereu într-o alta casa, într-un alt oraş, mă arunc în iarba plina de oase de peşte şi citesc cronici sportive.
eu nu ma trezesc dimineaţa, nici seara, nu dorm niciodată pentru că nu am pleoape. le-am pierdut în copilarie cand mi-am vazut parintii goi sculptati in cearcane. viata mea este atat de secreta incat trebuie sa ma furisez adesea prin debara, dulapuri, lustre, panze de paianjen ca sa pot vedea si intelege ceva din ceea ce fac. astfel ma surprind in zori dand mancare la pesti, bautura la testoase, fân la serpi, ţigari la inorogi şi picaturi de ochi meduzei. asta dupa ce imi beau cafeaua din palmele facute caus ale catorva morti obositi pe care ii gazduiesc. nu sunt atat de credincios incat sa imi fac cruce dupa fiecare masturbare, cu toate acestea nu pot ignora fiorul religios pe care il am in preajma bucatilor de tencuiala pe care le numar zilnic pana cand nu mai exista numere. desi nu cred in dumneazeu, gelos fiind pentru ca imi vizita destul de des iubita, ii scriu scrisori cu litere decupate din scanteia si din afisele publicitare lipite prin cimitire. e o forma corupta de intimitate, o mimare a vidului pe care il dezlocuiesc. ma indrept catre serviciu - o fabrica online de cocteiluri molotov - indignat de existenta oamenilor, pe care ii crezusem disparuti in urnele de vot de la alegerile din ziua de ieri. neavand pleoape, clipesc doar cu palmele pentru a nu speria doamnele care merg la biserica cu cainii lor neprihaniti sau adolescentii compostandu-si biletele sub diafragmele uimite, pline de namol alcool si sudoare ale muncitorilor ce se intorc la serviciu pentru ca si-au uitat bibliile. autobuzul ma lasa mereu in camp acolo unde din pamant ies copiii sa se duca la gradinita, cu gentutele lor mov, in care ascund un sandvis cu feliile de paine batute in cuie. fabrica de cocteiluri molotov este atat de departe incat mereu ajung cu putin inainte de terminarea programului. ii apostrofez pe colegii care uita bidoanele de benzina deschise la slit apoi inspectez banuitor laboratorul de incercare a produselor. mi se face mila de peretii plini de icoane arse, cu sfinti improscati printre ridurile caramizilor, cu mame plangandu-si mamele, cu ciori care ciugulesc lacrimile, cu râme care si-au recapatat vederea de la aceste lacrimi. cioburile galbene sunt stranse de cativa veterani de război -cu ele îsi hranesc familiile. mirosul acrişor de combustibil atrage sute de turişti anarhişti, cărora le sunt ghid şi le explic câte ceva despre echtosofie, despre doamna sallinari, cea care conduce fabrica de câteva sute de ani. obosit ma intorc mereu într-o alta casa, într-un alt oraş, mă arunc în iarba plina de oase de peşte şi citesc cronici sportive.
ZAUD NUH - caine probabil, otravit
ș a m d ...
Zaud Nuh este un antipoet care lucreaza intr-un anti-abator, psihanalizand zilnic pui, gaini, rate, porci, vite scapate de la taiere. scrie cate un anti-poem fiecarei vietati salvate, apoi se urca pe magarul sau cu picioare din cornier, pe care l-a scapat de la moarte in cadrul unei ceremonii orfice dintr-o carciuma bucuresteana, si colinda prin supermarketuri. Zaud Nuh gestioneaza o afacere cu nimicuri din care isi scoate banii de tigari si hartie pentru pachet. Urmatorul zaud-poem este scris in memoria unui caine gasit mort langa blocul sau, poetul aflat intr-o transa de sfarsit de lume este complet derutat de ceea ce vede si ii pune intrebari unui hingher imaginar ce-si asuma contra unei sume de bani rolul lui dumnezeu.
mai grea decat a cerului fericita apasare
- nori de carbid pe pleoape imprastiati si goale trupuri murate in garsonierele livide -
aceasta patura de tabla cu care invelit-am un caine probabil
un caine probabil dezavueaza orice idee de spatiu
nu-s lacrimi pentru sufletul sau
adormim alaturi de felinarul duhnind a luna plina
eliberati de materie precum niste teozofi digestivi
cainele probabil, precum timpul probabil, precum mortul probabil,
isi infasoara trupul in spuza de mescalina pe care stramosii i-au pregatit-o
nimic nu ma infioara mai mult decat penele insangerate care-i curg de pe trup
ca niste bale
Zaud Nuh este un antipoet care lucreaza intr-un anti-abator, psihanalizand zilnic pui, gaini, rate, porci, vite scapate de la taiere. scrie cate un anti-poem fiecarei vietati salvate, apoi se urca pe magarul sau cu picioare din cornier, pe care l-a scapat de la moarte in cadrul unei ceremonii orfice dintr-o carciuma bucuresteana, si colinda prin supermarketuri. Zaud Nuh gestioneaza o afacere cu nimicuri din care isi scoate banii de tigari si hartie pentru pachet. Urmatorul zaud-poem este scris in memoria unui caine gasit mort langa blocul sau, poetul aflat intr-o transa de sfarsit de lume este complet derutat de ceea ce vede si ii pune intrebari unui hingher imaginar ce-si asuma contra unei sume de bani rolul lui dumnezeu.
mai grea decat a cerului fericita apasare
- nori de carbid pe pleoape imprastiati si goale trupuri murate in garsonierele livide -
aceasta patura de tabla cu care invelit-am un caine probabil
un caine probabil dezavueaza orice idee de spatiu
nu-s lacrimi pentru sufletul sau
adormim alaturi de felinarul duhnind a luna plina
eliberati de materie precum niste teozofi digestivi
cainele probabil, precum timpul probabil, precum mortul probabil,
isi infasoara trupul in spuza de mescalina pe care stramosii i-au pregatit-o
nimic nu ma infioara mai mult decat penele insangerate care-i curg de pe trup
ca niste bale
din volumul Zaud-poeme si cateva sarbe de inmormatare. a se citi numai cu acceptul cioclilor
francis Chizo - madularele ferite de bruma, adorate de comunisti, gatul incordat al lui orfeuh, perdele echt pentru cercurile infernului, minunata liposuctie a afroditei, libatiile dintr-un mcdonalds ceresc, toamna gunoaielor fericite pe care mi-am varsat fierea
ș a m d ...
fierbinte alcool
madal
petrefa viusa linjjj
fierbinte wunad fanta Rhei
eeeeecht@gmail.com @geeht.omec.ee
felianr refuz numirea refugiu uimirea
:zaud nuh: prieteni spanzuratilor, ei se poticneau la fiecare epitaf, RECITANDU-NE
tu finisai regrete cu smirghelul doliului la cel mai mic pret
fierbinte alcool
madal
petrefa viusa linjjj
fierbinte wunad fanta Rhei
eeeeecht@gmail.com @geeht.omec.ee
felianr refuz numirea refugiu uimirea
:zaud nuh: prieteni spanzuratilor, ei se poticneau la fiecare epitaf, RECITANDU-NE
tu finisai regrete cu smirghelul doliului la cel mai mic pret
din volumul auto-hagiografii (cu cateva charti ale trunchiului cerebral)
HANNAH SALLINARI - pustiuprezenta
ș a m d ...
obiect tulbure, cu radacini arse,
pe spinarea nimanui aparut,
deschide-te, dezumfla-te, destupa-te, desmiarda-ne, defineste-ma, decide-ne, developeaz-o,
ah umple-ne gura cu aromele tale din reclame
umple-ne mainile cu conturile tale false, promotionale
umple glandele lacrimale cu nefirescul tau dezmat
umple chiliile parasite, cazanele de aghiazama, cadelnitele mucegaite , rugaciunile cersetorilor
cu mantuitorii tai la oferta
mintea mea grasa si imbuibata de senzatii, ameteli, apoftegme, firimituri te invoca
tu genuflexiune tu melchitedec ne fermentezi fastidios fald
ne asortezi cu neantul precum dior
minte a mea grasa buhaita de credinta
pastrata in borcane precum zacusca sfanta
obiect garbov sleit de atata istorie supt de atatia poeti
da-ne noua maine garantii de nemurire
obiect limpede, framantat de talpile crapate ale moirei
pus in vitrinele opace ale inconstientului in seifurile de vata ale bancilor si bisericilor
du-ne in ispita in risipa in preajma zeului
pateaza detergentii de gheata ai mintii preapure
umple orice spatiu ca sa vedem pustiul
a ta este noaptea inmiresmata de rugina
obiect vaduv, fiul nostru, tovarase psihoza
minune a inecatilor intim al statuilorscafandri
obiect tulbure, cu radacini arse,
pe spinarea nimanui aparut,
deschide-te, dezumfla-te, destupa-te, desmiarda-ne, defineste-ma, decide-ne, developeaz-o,
ah umple-ne gura cu aromele tale din reclame
umple-ne mainile cu conturile tale false, promotionale
umple glandele lacrimale cu nefirescul tau dezmat
umple chiliile parasite, cazanele de aghiazama, cadelnitele mucegaite , rugaciunile cersetorilor
cu mantuitorii tai la oferta
mintea mea grasa si imbuibata de senzatii, ameteli, apoftegme, firimituri te invoca
tu genuflexiune tu melchitedec ne fermentezi fastidios fald
ne asortezi cu neantul precum dior
minte a mea grasa buhaita de credinta
pastrata in borcane precum zacusca sfanta
obiect garbov sleit de atata istorie supt de atatia poeti
da-ne noua maine garantii de nemurire
obiect limpede, framantat de talpile crapate ale moirei
pus in vitrinele opace ale inconstientului in seifurile de vata ale bancilor si bisericilor
du-ne in ispita in risipa in preajma zeului
pateaza detergentii de gheata ai mintii preapure
umple orice spatiu ca sa vedem pustiul
a ta este noaptea inmiresmata de rugina
obiect vaduv, fiul nostru, tovarase psihoza
minune a inecatilor intim al statuilorscafandri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)