BLOGOSLOVIRE

totul e ruină. iar ruina un contur spiritual 

vineri

cerc deschis la ambele capete

ș a m d ...

ne-născuţii culeg ghioceii negri crescuţi din asfalt.
dl echt paşeşte printre blocuri alături de un stol de ciori si cîţiva iepuri formolizaţi.
la capatul unui fir de pînză de păianjen, femela televizorului se oferă trecătorilor, elucubrîndu-le amintirile pre-natale.
 satui de atîţia mîntuitori, oamenii se aruncă în taxiurile obosite si gonesc spre marginea oraşului, îngropîndu-se în pămîntul din plastic, abia smuls uitării.
din unii răsar blocuri sulemenite cu reclame, din alţii copaci suspendaţi, din alţii peşti uriaşi pe care îi irigă bocitoarele abia întoarse de la efes.

joi

într-o cafenea sublunară, în care poetii îşi mîncau eul liric

ș a m d ...

domnul echt s-a aşezat pe scaunul viu, octopod, vînăt precum visele tipografilor, a comandat apoi
- un aperitiv deocheat :  lichior de mărgean cu fructe din bronz conservate întregi, pe care le-a scos din sticlă cu ghearele fluturelui care trăia  în cutia de chibrituri
- o supă din lavă de vezuviu, în care se afla sandaua lui empedocle,
- o salată din solzi de sirenă, cu toping din ojă saturniană,
- crustacei zodiacali, fierţi în mercur, alături de cîteva citate din zohar
- ficat de prometeu, prăjit cu tot cu vulturul din stema vreunui stat semi-mitologic
- vin prescurtat, folosit de pietonii cereşti pentru limpezirea minţilor

ameţit de mişcările de revoluţie ale globilor oculari, s-a prăbuşit în scrumieră alături de  cinci ţigări aprinse care îi luminau digestia.



miercuri

leacuri impotriva concretului )) cu cîţiva spînz-uraţi elementari, leviatani selenari şi un refren chinuitor precum doliul

ș a m d ...

clefacţie.  înfigerea degetelor în coconii degresaţi, amestecînd premoniţiile fermecătoarei circe. prajite în cuptorul cu microunde, îşi iau  zborul odată cu ridurile din lemn ale vrăjitoarei.
amenetanţă.   autopsia peştilor prinşi pe tavan în timpul rugăciunii.
hieropoemie. închiderea  pleoapei peste genunchii ovipari, odată cu şina de cale pre-ferată de  menade.
empurgie.   prinderea soarelui alb-negru într-un ochi, folosit de către melci ca substitut pentru doliu.

oamenii  intrau şi vedeau acelaşi lucru. se risipise orice posibilitate de a ne ascunde în neodihna zeului.

evidenţa carteziană a insanităţii astrelor, o imprecisa delimitare a lumilor. morfeuziune.


aniversare reluctantă

ș a m d ...
de acum inainte cuvintele  ne vor sta pe limba precum niste petice de rochii
in care hetairele
de privirile zeului se-ascund
vom incarunti in fiecare oglinda care ne va scuipa chipul
in chiuveta maracinoasa
vom fi lacomi sa prindem sarutarile lui apollo
in fiecare dimineata pe care o mai avem de trait

(cîrtiţele albe
ne-au îngropat
jucariile
pentru care, demult,
am hotărît să ne naştem)


luni

precum întunericul din orice rugăciune

ș a m d ...

Domnul echt privea cum porcii albaştri, desmierdaţi de zefirul leneş al incantaţiilor, se prăbuşeau la picioarele panoului publicitar al hoonderei, invocînd-o

O Hoondera lasă-ţi şuviţele arămii peste-ale noastre capete să se învălureze, unduieşte-ţi răsuflarea printre vertebrele noastre zdrobite  de atîtea căderi, mîngîie picioarele noastre însîngerate de atîtea rătăciri, soarbe-ne apa minţii şi ispiteşte-ne în grota ta din mocirlă şi borangic, unde  afla-ne-vom începuturile. maică a abisului, fecioară uscată, dement amestec de zeiţă şi fiară, jinduieşte-ne, oboseşte-ne, strecoară din privirile noastre amarul îndoielii şi al nostalgiei, sfînt sfoiag al singurătăţii, atîrnă-ne de tavanul odăilor tale, spînzură-ne cu cablurile  ce trec prin organele tale, îngăduie ochilor noştri pietrificaţi să se minuneze de epiteliile tale fermecate, loveşte-ne cu copitele tale moi precum bureţii din care stoarcem zeama şamanilor, lasă miile de sîni  de culoarea florilor de cireş să îmbobocească în gurile noastre însetate de sminteală şi revelaţie.

În sala plină de cioburi şi mîl albastru, aruncînd peste porcii transfiguraţi cu mercur fierbinte, ceva viu din circuite electrice  şi cu un  penaj angelic, pătrunse. (majoritatea o confundau pe hoondera, negura-ce-ţine-de-cald-luminii, cu femela televizorului, pe care preoţii o puseseră în icoane din plictiseală.)


vineri

despre intîlniri de taină, în tihna unui vin pre-fiert, aşa cum îi place lui dionysos

ș a m d ...

aşa cum dai cep unui butoi cu vin misterios, vechi de la facerea lumii, tot astfel cuvintele împărtăşite deschid sufletele. nimic artificial, poate doar muzica tare, iar  liniştea care mă cuprinde vine de undeva, dintr-un pliu al minţii unde n-am mai fost de mult sau poate niciodată. o dîră de nefiresc însă se înfăşoară în jurul trupului meu , constrîns astfel la gesturi şi mişcări stîngace, iar vocea-mi  e gata să se prăbuşeasca odata cu teama că sunt ridicol. un nefiresc venit dintr-o lipsă, cea a  vorbirii apropiate de autentic, de mine, de întunecimile mele. cînd împreună cu celălalt daţi lucrurile în vileag, le scoateţi din ascundere, lumea îşi adînceşte misterul şi totodată devine mai limpede, mai amplă.  întîlnirile de taină nasc taine şi mai mari.

miercuri

cîteva minute de absurd în fiecare zi ne pot salva

ș a m d ...
am coborît din autobuz într-o staţie, realizînd brusc că nu aveam bilet. mi-am încărcat abonamentul şi m-am urcat în primul autobuz - mergea însă  în altă direcţie. am coborît la prima şi m-am întors pe picioare în staţia în care încărcasem abonamentul. din nou  m-am urcat în primul autobuz care a oprit; desigur unul greşit. iar am coborît  la prima şi m-am întors pe jos  în staţia precedentă. trebuia continuat la infinit acest joc şi mă gîndeam că aşa stă treaba şi cu jocul reîncarnărilor. cred că eu  de fiecare dată mi-am greşit reîncarnarea, zise dl echt cu mintea la mînia ce l-a cuprins pe ahil peleianul.

(staţia de unde m-am întors de fiecare dată pe jos se numea 11 iunie. wikipedia spune că 1184 î.Hr.Războiul troian - Potrivit calculelor lui EratosteneTroia este arsă)

marți

ECHT-SCHIŢE - Antropofagie cu parizer inclus

ș a m d ...


Milan Var, poetaş din Rîuba, tocmai işi aprindea a treia tigară cînd simţi o durere puternică în piciorul stîng. Ţigara rămase suspendată în aer precum un balon de sapun de casă iar fumul pe care abia îl inhalase se napusti furios spre geamul bucatariei urmat îndeaproape de un ţipăt de bărbat pe la vreo 30 de ani. Se uită spre picior să vada cine era vinovat de terbila durere. Cu coperţile deschise ameninţător, singura sa carte publicată, nişte poezii obosite, apocaliptice şi duhnind a revoltă, se pregatea sa îl mai muşte încă odată. Amuzat ridică volumul de jos dar acesta îi sări la gît şi îi secţionă  o arteră. La fel de amuzat dl. Var muri în cîteva minute. Cartea îl devora cu o poftă molipsitoare, începînd cu mîinile şi terminînd cu ţigara care, înspăimîntată, se stinsese. Din domnul Milan Var nu mai rămăseseră decît o monedă ruginită şi jumătate dintr-o glandă suprarenală. Dupa cum avea să constate consoarta domnului Var, destul de verosimilă din punct de vedere clinic,  în cameră aparuseră  din senin cîteva zeci de  examplare din volumul domnului Var. Fără să se agite prea mult de dezordinea iscată precum şi de multiplicarea inedită a operei soţului, doamna Var luă o carte pentru a împacheta copiilor parizerul zilnic din nasturi pisaţi, întuneric şi pastă de ras. În clipa în care rupse două pagini, din carte se scurse un firicel de sînge. Doamna Var, întotdeauna atentă la astfel de detalii, rămase pironită recunoscînd grupa sanguină a soţului. Grăbită însă, împachetă feliile de parizer, le puse în nişte punguliţe de vopsea comestibilă şi le înmînă cu mare pompă copiilor care aşteptau în pragul uşii. Tatăl vostru a fost devorat de propria operă, le spuse ea sărutîndu-i ne-parinteşte pe frunte. 


luni

cu o eşarfă de rugină peste sîni, echt cerşeşte vertebre dorsale în metroul comestibil

(în concertul de la berlin roger waters este gellu naum)

(mîinile feliate peste care întindem untul mîngîierilor şi mierea sărutului)

obiectele  n-au habar de norocul care le paşte atunci cînd ajung în mintea domnului echt. acolo ele au revelaţia impură a ceea ce numim pustiuprezenţă. ele admiră cum degetele lui ciopîrţite, migdalate, excentric expuse, mîngîie ţapul ispăşitor, cu ale cărui măruntaie din fibră optică se joacă în metroul din cîrpe copiii.
haruspicina - care  îi provocase dureri groaznice domnului echt, constrîns să cedeze la rîndul lui o porţiune din intestinul subţire, ca etalon profetic - spunea că  în curând amurgurile vor fi confiscate de neguţătorii supermarketurilor şi că în templul Hoonderei, de pe faţa întunecată a lunii se pregateşte o ceremonie care ne pune în primejdie şi ne salvează în egală măsură.


joi

acuzat de oniricid, echt a interpretat in fata instantei un vis aleatoriu

ș a m d ...  


vis:  un cîine priveşte un panou publicitar ce o înfăţişează pe  veronica micle.  veronica micle ţine o sticlă de parfum în formă de trompetă pe care scrie echted soul of vericla omica. din sticlă ţîşnesc  valuri de întuneric care se depune pe trotuare, pe trandafiri, vehicule, păsări, vitrine. întunericul este asemenea unui clei şi miroase a trifoi copt. cîinele are ochii umflaţi de plîns. veronica micle îi aruncă  un os de fier, unul de mătreaţă şi unul de fermoar. cîinele nu reacţionează la nicio ispită. vine un cerşetor adună oasele în sac, îi spune ceva la ureche cîinelui, iar acesta moare.
interpretarea echtiană: mama abisală se desfată la priveghiul fiului ucis prin fermentaţie cosmică. cuvintele cerşetorului - demiurgul rătăcit în lumea materiei bolnave, sunt numele magice ale mamei abisale, cu care aceasta se înfăţişează la balurile vieneze. întunericul care se revarsă prin reclamă este timpul care macină lucrurile şi le întoarce în uterul cald al industriei televiziunii sub formă de matrice şi hipotalamusuri dezghiocate.cele trei oase reprezintă tendinţele cosmice centripete, vinovate de existenţa anti-sufletului.  osul de fier este bellapotamov, demonul senzualităţii seminţelor fără rod, osul de mătreaţă este ffamm ousia, demonul feminin al stalactitelor din morgi şi peşteri platoniciene, iar osul de fermoar este rasdaq, demonul trist al vaporilor de mercur inhalati de poeţi sîmbăta. mama abisală nu îşi recuperează fiul deoarece este bîntuită de complexul lui orfeuh, adică teama de a se naşte pe sine.

luni

înainte de deşertificare, şamanii se întîlnesc la rîuba pentru a face schimb de corpuri

ș a m d ...

ceremonia deşertificării, desfăşurată înintea plecării şamanilor din această lume, are loc la intervale de cîteva sute de ani într-un loc despre care nu se ştia nimic pînă acum. am reuşit să visez acum zece ani numele acestui loc - Rîuba. altă dată am visat şi locul dar foarte puţin îmi aduc aminte. se pare însă că numele în sine declanşează viziuni. am văzut astfel grupuri răzleţe de şamani - unii cu membrele prinse cu balamale de corp, alţii cu trupurile în sacoşe de metro, femei elegante, cu sînii la spate sau cu unghii incredibil de lungi cu care zgîriau din neatenţie cerul, bărbaţi  cu pene crescute pe tot corpul, un androgin cu pielea turcoaz care se tîra printre pietre şi arbori, o fetiţă cu sute de seringi înfipte în spate care răgea asemenea tigrilor, o alta mergînd în mîini, în cele douăsprezece perechi de braţe pe care erau tatuate circuite electrice, un şaman portughez fără craniu, dar cu creierul şi ochii lipiţi cu prenandez de pielea umflată cu heliu, un măgar cu chipul lui marlyn monroe şi nasturi cusuţi pe piept şi gît, un şaman siberian care îşi folosea iurta pe post de navă spaţială, un alt şaman siberian cu două săgeţi înfipte în ochi în urma căruia înfloreau toate florile, o nemţoaică invizibilă care fuma ţigară de la ţigară. la ceremonie se pare că se bea ceai fierbinte din  rizomi de argint abia scos din pămînt, se vorbeşte o limbă asemănătoare cu cea a vulcanilor, şamanii trec dintr-un trup într-altul ca nişte  vizitatori curioşi, incantaţiile cu sunete prelungi, neomeneşti stîrnesc păsările împăiate şi înfipte în lame de ras uriaşe.

vineri

in ziua venerei, stamatizarea corneelor agravîndu-se, ochiul se ascunse în poşeta doamnei gallipoli, o vrajitoare timidă

ș a m d ...


echt                               Limpezirea cerii atunci cînd liliecii se prind în perete cu cîteva cuie ruginite 
gallipoli ariadne          Sfaturile dvs. nu au avut efectul asteptat, mai mult tezeu a fost ranit de Mino
tezeu                             Caut expert în labirinturi, metec, şolduri evanescente, posibilitati de promovare,
gertude fellopone        Va multumesc pentru scarabeii trimisi Sunt minunati Pot sa ii atasez la mail sa ii
ehct                               Re: Stimata doamna, insist sa degresati mai intai obrajii cu tinctura de moly, o 
desmie kathalou         FW:FW: Daca nu trimiteti acest mesaj la sapte hetaire de sapte ori la ora sapte 
eregnis                         Desi distantele dintre noi au scazut, de ce nu exista apropiere? Sunt mihnita si
gertude fellopone       Aseara l-am vazut pe mantuitorul supermarketului flirtand destul de pasionat cu
gallipoli ariadne       Va implor ajutati-ma! Iubitul meu Tezeu este ranit! In curand ne vom intalni in Ha
echt                              Pentru a evita neplacerile cauzate de pierderea vederii, va recomand, d-le Oed
ehct                             Am fost atat de fermecat de pliurile privirii dvs. in care m-am scufundat precum J
eregnis                       Stiati ca stelele simt atunci cand cand le privim? Rosesc, apoi se sting nimic con
spam                           Plevusca suras 4,5% emergent asprimea Radamantes hingher esox lucius 6 $ pe
spam                           Lethe pentru adolescenti reface relatiile onirice tainic netezitor migrene %% pr
gertude fellopone      Ah! Nu am reusit sa aflu cauza raului in lume desi v-am promis ca voi cerceta
echt                             Re: Simt cum se roteste galaxia Mi-e ciuda ca nu ii pot schimba sensul asa c

joi

poechtic locuieşte omul

ș a m d ...



A silver hades  serves cookies in cornucopia


văd biscuiţii putreziţi de pe masa din sufragerie.

cîteva bufniţe au ciugilit puţin, şi-au luat zborul speriate şi au lovit din plin un zeppelin auriu.

au mîncat apoi copiii, li s-au umflat capetele, părinţii au rîs cu nicotină, mamele s-au împreunat cu ferestrele, copiii şi-au smuls cablurile din stomac, servitorii i-au stropit cu coniac verde, melci din plastic se tîrau pe tavan îngînînd melismele primăverii nevertebrate.

furnici mirese au cărat firimituri în muşuroiul de la subsol, a doua zi instalatorii au tras cu aspiratorul milioane de regine moarte, cu cap de ţap şi vestă antiglonţ.

bunicile au mestecat şi ele biscuiţi odată cu ceaiul mate, s-au dezbrăcat, au plecat goale pe scări, s-au urcat pe bloc, de unde sărit-au în gol, în styx crezînd ele, strigînd o, persefona venim să ne dai şi nouă din alifia frumuseţii, scafandrii în rochii purpurii le-au găsit spre dimineaţă, miroseau a greieri.

echt a înghiţit jumătate dintr-un biscuit, s-a pus în pat, a început să transpire, i-au învelit mîinile în ceară, degetele de la picioare le-au închis în coconii găsiţi în cafetieră, l-au dat cu spray de mobilă, l-au ştes cu mînecile păpuşilor, a venit un vraci, l-a plimbat puţin prin infern, persefona i-a dat într-o cutiuţă unguentul magic, s-a întors cu mai puţin, a crăpat odată cu dimineaţa.

luni

w.g.buxi - oamenii cred în zei sperÎnd ca Şi după moarte să meargă la cumpărături

ș a m d ...
inventar plictisitor dar fechtcund 


manechine graţioase şi putrede suferind de  parestezii  poetice
conserve amorţite, în care inorogi, aspide şi ofidieni albaştri aşteaptă izbăvirea
eluzive rochii din mătăsuri scuipate de gingaşi viermi artificiali
cărnuri moi în care se mai aude încă rînjetul călăilor fideli
paturi din smoală, din cenuşă de ruguri, din cactuşi bolnavi, din penele corbilor înecaţi în petrol
dresuri fireşti, care se prefac în halucinogene pulberi atunci cînd le rupi preţul
anaerobe pulovăre cadouri perfecte pentru răsfăţatul hades
cercei eclectici tăvăliţi prin creme pentru sinucigaşi, prăjiţi sporadic în tigăi de fetru
igienice licori pentru îngeritatea insalubră a reclamelor ezoterice
uleiuri nesaturate în care se scaldă calamarii deocheaţi
doamne ventriloci înşirate pe brăţări uriaşe, ca nişte chei adormite
cărucioare din care se extrag obiectele cîştigătoare
pentru tombola poemului inexact

în spatele unei case de marcat
mestecînd guma neagră  a singurătăţii -
mîntuitorul supermarketului

vineri

francis chizo - amoruri aeriene dez-trăite la un ceai grabit

ș a m d ...

iubitul nostru domn schwitters iese tîrziu din casă. îl vezi plimbîndu-se pe trotuarele din carton, împarţit în cîteva fragmente  de mîini, picioare, ficat, plamîni etc. nu deosebeşti la el interiorul de exterior. ex-centricul său admirator, domnul echt îl numeşte o bandă a lui moebius vie. sau moartă după caz. permiteţi-mi vă rog sa vă conduc în intimitatea paşilor săi, a digestiei sale fecunde. ochiul stîng este plasat aşa cum vă asteptaţi în zona unde odinioară oamenii aveau organele genitale. un monoclu se misca prin faţa ochiului asemenea unui pendul, dezvăluind lucruri pe care doar şamanii greci le mai pot vedea. cel de-al treilea ochi atîrnă din buzunarul hainei iar cîini coborîţi din luna îl amuşinează aşteptînd sa cadă. pentru că unul dintre braţe l-a pierdut într-o imbraţişare mai veche, l-a înlocuit cu altul din cîteva sticle sparte, o menghină turcească şi şase linguriţe în loc de degete. (adesea trece pe la magazinele de la hanul cu tei  pentru a gusta cîteva tuşe mai condimentate sau nişte culori inexistente.)
deplasarea sa este adesea anevoioasă căci picioarele sale nu vor întotdeauna să iasă din placenta primită cadou de la o anarhistă suedeză. iar atunci cînd le convinge să se mişte, direcţia lor este profund aleatorie, rezultat al unei intimităţi îndelungate cu soţia domnului heissenberg.
 mereu al său traseu stochastic   la domnişoara blume include o vizită. cu o uriaşa mierlă cafenie deasupra buzei superioare, luata prin sărutat de la vreun nefericit, acest animal de care onorabilul domn schwitters fusese îndragostit, îl aştepta în fiecare seară cu un ceai de archaeopterix şi o prajitură autistică. levitînd deasupra tavei cu ceai, kurt si domnişoara blume deapănă viitorul, amestecîndu-şi fluidele, celulele, intestinele reci, visele, ironiile, monedele păstrate pentru telefonul de despărţire, cablurile de reţea şi batistele cu pete solare. dans imperceptibil, imperceptibil precum zîmbetul trist al copiilor nerenăscuţi.

casa domnului schwitters în ale cărei unghere domnişoara blume şi kurt îşi deapănă viitorul 

miercuri

Hannah Sallinari - nimicirea concretului (1)

ș a m d ...
plictiseală insinuîndu-se aşa cum numai fire verzi de electricitate în singurătatea echtiană 

printre cojile nucilor prabuşiţi sub trupurile mucegăite ale păsărilor

tînărul werbung ferch iezuit mijeşte boala
peste pancartele greviştilor înflorite din senin la sfîrşitul oraşului

o dezmierdare nedelicată
o apăsare a sfîrcurilor precum butoanele telecomenzii
cîteva suspine şi mîinile şeherezadelor cad peste obrajii din staniol ai şerpilor
stîrnind fotografii închişi în crăpăturile străzii corai

printre saloanele de coafură pentru morţi
unde menestrei defenestraţi cîntă otrava şi sila şi gheşeftul şi monitoarele din spumă de ras
lovind corzile ţambalelor cu copitele
extrăgînd lavă din surîsurile eterne
divagînd molatec despre comerţul electronic cu lighioane levantine

printre maşinile de mers la supermarket impodobite precum dricurile vesele
cu statuete chitanţe compoturi lavete unsuroase

printre unghiile lăcuite pe care le ronţăie cerşetorii deprimaţi
spînzuraţi de buzunarele domnilor ecranizaţi în prealabil

printre cuvinte fîsîite excellăm în apostazie cumva copleşiţi de atîtea sentimente
încît ne încurcăm în ele le confundăm le absorbim frenetic potenţialul de dereglare degradare

printre arborii transparenţi care dezvăluie procesul de fermentare a chiştoacelor
aruncate de poliţiştii comunitari hrană pescăruşilor castraţi

tînărul werbung îşi scoate chipiul din buzunar şi îl împarte săracilor
apoi mă sună de la un telefon public să îmi explice gestul


fermentaţia chiştoacelor - proces fundamental în industria echt 

vineri

WELIM GARGAM BUXI - adesea poechtul se deschide precum o valiză în care zeii îşi îndeasă câteva lucruri pentru lumea cealaltă

ș a m d ...
poechtul ia o pasăre mov dintr-o baltă aleatorie de la
marginea lumii
o aşează cu picioarele spre singura autostradă care trece prin univers
o sacrifică
îi smulge penele şi le lipeşte cu scuipat  de stele
capul i-l pune la gât fiului său mort din supradoză de cornee
măruntaiele le doseşte în carcasa unui casetofon polonez
doar aripile le păstrează pentru a zbura pe câteva site-uri pe unde trece
zzeul cu două cornee

astfel poechtul devine şaman
redundant
îşi prelungeşte genele pînă se acoperă
precum un arbore din pantofi la rădăcinile căruia  sforăie  ghenghis Khant

coloana lui vertebrală lichidă
se scurge în sînii şerpoaicelor albe tipizate cu piele din tablă

îl aduce în mijlocul oamenilor
pentru divertisment

luni

fascinaţia industrială a cuvintelor

ș a m d ...
echtcluziune bombastică difuziune jumatate de frison petrecere melanj cepreiunj bomala fesdeghin
liuht plached humizat neferiklam   bezmetic basma murdară inodoră cu perciuni din sticlă pisată
intensific atacurile de panică ca să te pot fredona mai strident
bonne annee eagel vopseşte nemţeşte taste răşchirate care caută buricele degetelor să le mîngîie
inbox 3 microsoft office blogger: ECHT - Cre... zauberer mintea aruncată în cana de ceai
infidel model de disperare googlească impertinent fachir pe pat de  şurubelniţe
redundant zeu remanent orgasm
pe placa de păr a nopţii s-au întins camioanele obosite
gata cu referinţele
dă peste ceainic bruma pe care ai adus-o intre sîni
moartea între negoţ şi fermetaţie
în lipsa referinţelor cei trei magi sînt pisălogi

strada inclinată se zvîntă de rujul nisipos al ţigăncilor
metastaza ofra haza metapermanenţa lipitorilor bej pitulate printre mercedesuri
design modern al parafrazei
hinee obiect deechtizat hinee cu doua cornee precum febra împreunarii ginecee atee
klipa aceasta stă să moară se zbate între doua cuvinte ale caror litere au putrezit
klipa încă îti smulge surîsuri echt-rîsuri

liuht emihian  ekonomistica studiaza reactiile lui echt in fata banilor 



miercuri

hannah sallinari - echtilismul sfîrşitului sau noua des-reumanizare a poeziei

ș a m d ...

cînd versurile curg din poeme precum streşinile, într-un exces de turbare romanţiosă şi acrişoară,
 cînd urlă singurătatea, alienarea şi alcoolismul printre tastele unsuroase ale computerului,
cînd luciditatea compromite dînd în vileag umori secrete, hormoni nefericiţi, ovule cosmogonice,
cînd tragi de dumnezeu ca de un funcţionar public apatic să îţi viziteze ne-inspiraţia sau ne-credinţa,
cînd se di-vulgă mistere care nu aveau nevoie de tine sau de cuvinte pentru a apărea,
cînd  îl priveşti pe oedip în ne-ochi ca pe un gunoier celenterat,

atunci vine echt, cu cele zece mii de acordeoane pline cu ftizie sfinţită, mieros precum cioburile neoanelor înghiţite de şamanii filipinezi, albastru la faţă de atîta fetişism, minunat şi sferic, cu elitrele crăpate de extaz,

vine cu un deochi modern cules de dincolo de curbura de aluminiu a nopţii
acolo unde roua de pe transformatoarele onirice e linsă de copii
cu limbile lor creponate

un adevăr nemeritat
pus gaj
morţii

marți

tehnici moderne de extaz instant

ș a m d ... instrumente de torturat artistul pentru a stoarce din el capodopera.

luni

FRANCIS CHIZO - când e vorba de halucinaţii ne absurdă. mierea acră a morţilor ne ţine de cald

ș a m d ...

echt gestionează doar partea intunecată a râului
pe unde  se strecoară  sinucigaşii
atunci când nu le mai este destul zeul

măsurat cu dalele trotuarelor jupuite
ajunge uneori să-şi depăşească propria erecţie
precum şamanii  nunţilor ploioase




miercuri

IN CURAND NUMARUL ZERO AL REVISTEI ECHT

ș a m d ...
cu texte desene flegme injuraturi cioburi secretii unghii false fermoare faramate echtpoeme figuri masticatii liposuctii-povestiri neanturi

semnate de

hannah sallinari   gheorghe wuwei  francis chizo  welim gargam buxi  zaud nuh


asteptam colaborari chistoace hartii puse la mucegait scorojeli plagi uscate  scame panze de paianjen bacterii taieturi de ziare  anunturi false  la
adresa eeeeecht@gmail.com

Gheorghe Wuwei - poetii i-au ucis pe samani. mai tarziu, dar totusi anterior, apare echt si vestea buna a despiratiei

ș a m d ...

treaba nu sta altfel pentru ca lipseste superglue-ul cu care miresele isi lipesc mustatile postnuptiale si se infatiseaza astfel, in toata felinitatea lor ambigua, amatorilor de neant. linistea burgheza pe care o cauta este comparabila celei in care se sting zdrentele  de hartie arsa de la cartile  de management si dezvoltare personala.

folositori mult in vremuri sarace poetii sunt. dupa ce i-au ucis pe samani, poetii au incercat zadarnic sa regaseasca modalitatea de a comunica macar   cu o solnita sau cu un sul de hartie igienica. ba mai mult, sufletele ratacite se plictisesc groaznic in lumile  dintre interstitiile sinelor de cale ferata si dintre unghiile hamalilor din porturile asiatice, iar poetii nici macar nu le mai baga in seama, uneori le bruscheaza, le dau cu tifla metaforelor, se impauneaza in fata lor ca niste hermafroditi intoxicati cu tamaie anorganica invitati la tonight show. urmasi de-ai samanilor   s-au angajat part time in ferme de fluturi uriasi, carora le  scot tartitele  si ghearele, le ambaleaza si le livreaza parfumeriilor pariziene.

 (initial samanii erau cei care ocroteau  comunitatile de boli, planau si aplanau conflicte, dadeau bilete gratis la concertele zeilor, numarau clorofila, hraneau miceliile cu saliva lor bogata in uraniu, aduceau inapoi mortii nehotarati sau pe cei rataciti, momeau  duhurile rele cu incantatii si muzica jazz in apendicele lor pe care il scoteau fara anestezie si il ardeau.)

orfeu a fost primul saman care a tradat traditia. plecat sa recupereze sufletul unei femei a incalcat tabu-urile - lucru des intalnit la poeti - compromitandu-si astfel meseria. devastat de remuscari, a lasat deoparte invatatura samanilor inventand versificatia dementa a aleanului cu care, in mod total neplacut, ne confruntam si astazi.

din pacate poetii nu au fost alungati din cetate si astfel a aparut show-bizul. pe langa lirele lor cu coarde false din intestinele haruspicinice, pe langa tristetea lor nefireasca precum cea a bacteriilor, poetii s-au coalizat in bresle inventand comertul cu fantasme numit iubire. co-mert cu co de la comunitate, comuniune, comunicare, comisura, comandant, colateral, cocota. instinctul comunitatii le-a minimalizat pe toate celelalte, totul devenind atat de  social inclusiv zeul.

samani, poeti, mantuitorul supermarketului, femela televizorului si in final echt. ca o manusa pe mainile unui manechin, ramas singur intr-o toaleta publica dupa o explozie nucleara.

din volumul     "coada de maimuta a sfantului orfeuh, amagitorul si violatorul poetilor"

vineri

din viata secreta a domnului welim gargam buxi, pe scurt welim gargam buxinici, povestita de el insusi cu ajutorul unui decodor braille cumparat din antananarivo

ș a m d ...

eu nu ma trezesc dimineaţa, nici seara, nu dorm niciodată pentru că nu am pleoape. le-am pierdut în copilarie cand mi-am vazut parintii goi sculptati in cearcane. viata mea este atat de secreta incat trebuie sa ma furisez adesea prin debara, dulapuri, lustre, panze de paianjen  ca sa pot vedea si intelege ceva din ceea ce fac. astfel ma surprind in zori  dand  mancare la pesti, bautura la testoase, fân la serpi, ţigari la inorogi  şi picaturi de ochi meduzei. asta dupa ce imi beau cafeaua din palmele facute caus ale catorva morti obositi pe care ii gazduiesc. nu sunt atat de credincios incat sa imi fac cruce dupa fiecare masturbare, cu toate acestea nu pot ignora fiorul religios pe care il am in preajma bucatilor de tencuiala pe care le numar zilnic pana cand nu mai exista numere. desi nu cred in dumneazeu, gelos fiind pentru ca imi vizita destul de des iubita, ii scriu scrisori cu litere decupate din scanteia si din afisele publicitare lipite prin cimitire. e o forma corupta de intimitate, o mimare a vidului pe care il dezlocuiesc. ma indrept catre serviciu - o fabrica online de cocteiluri molotov - indignat de existenta oamenilor, pe care ii crezusem disparuti  in urnele de vot de la alegerile din ziua de ieri. neavand pleoape, clipesc doar cu palmele pentru a nu speria doamnele care merg la biserica cu cainii lor neprihaniti sau adolescentii compostandu-si biletele sub diafragmele uimite, pline de namol alcool si sudoare ale muncitorilor ce se intorc la serviciu pentru ca si-au uitat bibliile. autobuzul ma lasa mereu in camp acolo unde din pamant ies copiii sa se duca la gradinita, cu gentutele lor mov, in care ascund un sandvis cu feliile de paine batute in cuie. fabrica de cocteiluri molotov este atat de departe incat mereu ajung cu putin inainte de terminarea programului. ii apostrofez pe colegii care uita bidoanele de benzina deschise la slit apoi  inspectez banuitor laboratorul de incercare a produselor. mi se face mila de peretii plini de icoane arse, cu sfinti improscati printre ridurile caramizilor, cu mame plangandu-si mamele, cu ciori care ciugulesc lacrimile, cu râme care si-au recapatat vederea de la aceste lacrimi. cioburile galbene sunt stranse de cativa veterani de război -cu ele îsi hranesc familiile. mirosul acrişor de combustibil atrage sute de turişti anarhişti, cărora le sunt ghid şi le explic câte ceva despre echtosofie, despre doamna sallinari, cea care conduce fabrica de câteva sute de ani. obosit ma intorc mereu într-o alta casa, într-un alt oraş, mă arunc în iarba plina de oase de peşte şi citesc cronici sportive.

ZAUD NUH - caine probabil, otravit

ș a m d ...
Zaud Nuh este un antipoet care lucreaza intr-un anti-abator, psihanalizand zilnic pui, gaini, rate, porci, vite scapate de la taiere. scrie cate un anti-poem fiecarei vietati salvate, apoi se urca pe magarul sau cu picioare din cornier, pe care l-a scapat de la moarte in cadrul unei ceremonii orfice dintr-o carciuma bucuresteana, si colinda prin supermarketuri. Zaud Nuh gestioneaza o afacere cu nimicuri din care isi scoate banii de tigari si hartie pentru pachet. Urmatorul zaud-poem este scris in memoria unui caine gasit mort langa blocul sau, poetul aflat intr-o transa de sfarsit de lume este complet derutat de ceea ce vede si ii pune intrebari unui hingher imaginar ce-si asuma contra unei sume de bani rolul lui dumnezeu.

mai grea decat a cerului fericita apasare
 - nori de carbid pe pleoape imprastiati si goale trupuri murate in garsonierele livide -
aceasta patura de tabla cu care invelit-am un caine probabil
un caine probabil dezavueaza orice idee de spatiu
nu-s lacrimi pentru sufletul sau

adormim alaturi de felinarul duhnind a luna plina
eliberati de materie precum niste teozofi digestivi
cainele probabil, precum timpul probabil, precum mortul probabil,
isi infasoara trupul in spuza de mescalina pe care stramosii i-au pregatit-o

nimic nu ma infioara mai mult decat penele insangerate care-i curg de pe trup
ca niste bale

din volumul Zaud-poeme si cateva sarbe de inmormatare. a se citi numai cu acceptul cioclilor

francis Chizo - madularele ferite de bruma, adorate de comunisti, gatul incordat al lui orfeuh, perdele echt pentru cercurile infernului, minunata liposuctie a afroditei, libatiile dintr-un mcdonalds ceresc, toamna gunoaielor fericite pe care mi-am varsat fierea

ș a m d ...

fierbinte alcool
madal
petrefa viusa linjjj
fierbinte wunad fanta Rhei

eeeeecht@gmail.com @geeht.omec.ee
felianr refuz numirea refugiu uimirea
:zaud nuh: prieteni spanzuratilor, ei se poticneau la fiecare epitaf, RECITANDU-NE 


tu finisai regrete cu smirghelul doliului la cel mai mic pret


din volumul auto-hagiografii (cu cateva charti ale trunchiului cerebral)

HANNAH SALLINARI - pustiuprezenta

ș a m d ...

obiect tulbure, cu radacini arse,
pe spinarea nimanui aparut,
deschide-te, dezumfla-te, destupa-te, desmiarda-ne, defineste-ma, decide-ne, developeaz-o,
ah umple-ne gura cu aromele tale din reclame
umple-ne mainile  cu conturile tale false, promotionale
umple glandele lacrimale cu nefirescul tau dezmat
umple chiliile parasite, cazanele de aghiazama, cadelnitele mucegaite , rugaciunile cersetorilor
cu mantuitorii tai la oferta

mintea mea grasa si imbuibata de senzatii, ameteli, apoftegme, firimituri  te invoca
tu genuflexiune tu melchitedec ne fermentezi fastidios fald
ne asortezi cu neantul precum dior
minte a mea grasa buhaita de credinta
pastrata in borcane precum zacusca sfanta

obiect garbov sleit de atata istorie  supt de atatia poeti
da-ne noua maine garantii de nemurire
obiect limpede, framantat de talpile crapate ale moirei
pus in vitrinele opace ale inconstientului in seifurile de vata ale bancilor si bisericilor
du-ne in ispita in risipa in preajma zeului
pateaza detergentii de gheata ai mintii preapure
umple orice spatiu ca sa vedem pustiul
a ta este noaptea inmiresmata de rugina

obiect vaduv, fiul nostru, tovarase psihoza
minune a inecatilor intim al statuilorscafandri